Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
skip to main |
skip to sidebar
Blogu-rile mele!
Poeziile mele: https://puiut.wordpress.com/
O particica din viata mea: http://puimic-georgiana.blogspot.ro/
O particica din viata mea: http://puimic-georgiana.blogspot.ro/
.
Sufletul nu cunoaște amânarea. Sufletul îți cere acum, simte acum, plânge acum, râde acum. El nu amână tristețile pentru mai târziu și nici nu ține în loc zâmbetele.
Dă-mi, Te rog, o cruce mai ușoară…
Într-o legendă se povestește că un om talentat s-a dus la Dumnezeu și l-a rugat:-Doamne știu că fiecare trebuie să-și poarte cu demnitate crucea. Dar de vreme ce mi-ai dat talent, dă-mi, Te rog, o cruce mai ușoară, să am și eu o viață mai comodă!... – Bine, s-a învoit Cel de Sus. Dar mai întâi te-aș sfătui să vezi ce va ieși din asta.Și iată că omului nostru i s-a arătat sfârșitul ca în palmă..Un șir de oameni urca încet un munte, purtând în spate fiecare crucea sa. În mijlocul lor s-a văzut și pe sine. Era obosit și chinuit, iar cucea pe care o târa i s-a părut cu mult mai mare decât a celorlalți. Înțelegând aceasta, s-a oprit, a coborât-o de pe umăr și a retezat-o cât a crezut de cuviință.Acum urcușul a devenit mult mai ușor și el s-a deplasat destul de repede spre vârful muntelui, unde începea Tărâmul Fericirii Veșnice. Dar, ajungând pe ultima platformă, a descoperit că între munte și acel Tărâm se cască o prăpastie fără fund, peste care nu există nici o trecătoare. S-a uitat atunci în jur, să vadă cum procedează ceilalți oameni și a observat că ei își așează cu mare grijă crucile pe deasupra hăului și trec peste ele ca peste o punte de salvare. Crucea lui, însă, fiind prea scurtă, nu putea ajunge nici macar la jumătatea spațiului dintre cele două muchii de prăpastie… – Ei cum? l-a întrebat din nou Bunul Dumnezeu. Dorești și acum o cruce mai comodă?– Oo, nu! s-a grăbit el să refuze. Dă-mi, te rog, o cruce cât mi grea și cât mai mare!
! :)
Important nu este să învingi, ci să nu te dai bătut.
!!!!!!
-O îmbrățișare de la o persoană dragă poate face ca în câteva secunde tristețea să ne dispară, lacrimile sufletului agitat să se liniștească iar zâmbetul să-și gășească locul potrivit pe chipul nostru
:)
“Nu eşti fericit când aduni, ci când dăruieşti!”
Oamenii au nevoie de alți oameni!
-Oamenii au nevoie de lacrimi de bucurie, de îmbrățișări calde, de gesturi tandre, de vorbe frumoase, de sinceritate, de încredere și de finaluri fericite. Iar pt toate astea… oamenii au nevoie de alți oameni!
Sa ramai mereu acelas...
Sa poti sa razi cand unii te inseala, sa te ridici cand unii te doboara, sa poti pastra ce altii vor s-alunge, sa razi chiar daca sufletul iti plange si cald tu sa ramai mereu, chiar daca afara ninge, aceasta-i arta de-a invinge!
Nu uita
Nu uita niciodatã: Faptul cã trãiesti n-a fost ideea ta, cã respiri n-a fost hotãrârea ta. Faptul ca trãiesti a fost hotãrarea Altcuiva si cã respiri e darul Lui pt tine.
Tu nu poti face ca cineva sa te iubeasca, tot ce poti face este sa fii o persoana care poate fi iubita,restul depinde de acea persoana in a-si da seama de valoarea ta.
Tu nu poti face ca cineva sa te iubeasca, tot ce poti face este sa fii o persoana care poate fi iubita,restul depinde de acea persoana in a-si da seama de valoarea ta.
Pasi pe nisip
Intr-o noapte un om a avut un vis. In visul lui mergea impreuna cu Dumnezeu pe o plaja. Pe cer au stralucit imagini din viata lui. In acelasi timp el a vazut doua perechi de pasi asternandu-se pe nisip: una era a lui, iar celalata pereche de pasi era a Lui DUMNEZEU. Cand ultima secventa din viata lui a stralucit pe cer, a inceput sa urmeze din nou cu privirea itinerarul celor doua perechi de pasi. A observat ca de multe ori de-a lungul vietii sale, pe nisip aparea decat un sigur set de urme ... Era tocmai atunci cand trecuse prin cele mai grele clipe din viata lui. Acest lucru l-a nelinistit, si de aceea L-a intrebat pe Dumnezeu: "Doamne, eu am crezut ca atunci cand m-am hotarat sa te urmez, ma vei caluzi tot restul vietii mele, dar am observat ca atunci cand am trecut prin cele mai mari incercari, am fost singur, si pe nisip se asterneau doar pasii mei. Nu pot sa inteleg de ce m-ai parasit tocmai atunci cand aveam mai mare nevoie de Tine." Domnul DUMNEZEU insa i-a raspuns: "Copilul Meu, Eu niciodata nu te voi parasi. Atunci cand ai trecut prin suferinte si incercari, si ai vazut decat un singur rand de pasi, Eu te purtam pe Bratele Mele."
Nu uitati ca in viata nu sunteti singuri,exista cineva de sus care va iubeste si va pazeste.Învaţă să îţi scrii durerile pe nisip şi bucuriile pe stâncă.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu